La mare

image

Dupa prima saptamana la mare incepi sa te simti in vacanta, sa uiti de grijile de acasa, sa te obisnuiesti aici, sa nu mai transpiri, sa nu te mai grabesti, sa nu mai simti ca te arde soarele, sa nu te mai streseze nimic.

Dupa a doua saptamana la mare incepe sa ti se para ca ai intinerit cu vreo zece ani.

Dupa a treia saptamana la mare nu mai esti in vacanta. Esti la mare, pur si simplu. Timpul nu mai exista.

Dupa a patra saptamana la mare, daca ajungi intr-un oras, fetele oamenilor ti se par infricosator de incrancenate. Nu intelegi de ce exprima atat incordare si iti e greu sa mai recunosti umanitatea din ei.

De aceea e bine sa nu stai la mare mai mult de trei saptamani.


Cum facem, deci, cu claxoanele?

Pai e simplu. Are masina gipies? Are. Daca nu, e prea veche si n-ar trebui sa aiba voie nimeni sa o foloseasca. Are calculator de bord sau un sistem de automatizari sau ceva de genul asta? Are. Daca nu,… you know the drill. Nu-i greu sa inveti gipiesul sa spuna cand e masina in afara unei localitati si cand e intr-o localitate. Iar apoi cateva linii de cod spun ca daca masina e in localitate, claxonul se dezactiveaza. Yep, it’s that simple.

Dar vai, salvarea si pompierii ce-o sa faca? Eh, salvarea e salvare si pompierii sunt pompieri si asa mai departe. Desi in viitor, probabil, cand toate masinile vor fi conectate in retea, ruta salvarii o sa fie calculata tinand cont de trafic, iar soferii de pe ruta aia vor fi anuntati la momentul potrivit prin retea ca au in spate o masina de salvare si trei’ sa-i faca loc s.a.m.d., asa ca n-o sa mai fie nevoie sa mearga salvarea cu sirena pornita, ca in Evul Mediu. Si la fel si pentru pompieri.


Life changing stuff

Sunt oameni care se uită la filme, joacă jocuri, intră pe net etc. doar ca să se distreze. Sau ca să nu se plictisească. Ca și când asta ar fi viața lor – trebuie să își piardă timpul cu un job sau cu mersul la școală, iar în rest n-au nimic de făcut și trebuie să își umple timpul rămas cu niște chestii.

Alții așteaptă să dea peste ceva “life changing”. De pildă, un film care să le schimbe viața, gen Matrix sau Inception. La început, așa se uitau unii oameni și la televizor. Așteptau să vadă ceva care să le schimbe viața. Au văzut aselenizarea, niște revoluții în direct și alte câteva chestii, dar în cea mai mare parte a timpului s-au uitat (și se uită) la prostii.

Așa intră unii oameni pe Facebook (sau pe bloguri). Poate dau peste ceva cu adevărat impresionant, life changing. Doar că de obicei nu dau decât peste panseuri idioate, reclame, bulshitt-uri motivaționale, chestii de self-promotion ale altora, poze și clipuri vag amuzante, dar până la urmă anoste, comentarii pline de clișee și așa mai departe.

Adevărul e că dacă vrei ceva care să îți schimbe viața, cele mai mari șanse le ai, probabil, dacă te apuci să citești o carte. Cărțile au rămas cel mai bun substitut pentru întâlnirile cu oameni remarcabili, care chiar ar putea să schimbe ceva în viața ta, în feluri la care nici nu te-ai gândit.


Avioane și rachete

Mulți copii în avion. Dar ce-o fi în sufletul omului ăluia care-a dat cu racheta? Serios, cum se simte dânsul acum? Îi va mai fi bine vreodată? Iar copiii care scrijeleau “From Israel, with love!” pe rachetele alea care urmau să omoare alți copii, în Gaza, vor fi ok? Nu vor muri de rușine când se vor face mari?


După bac

Se dă textul:

‘This blog was created by two people, none of which was sure of the sexual orientation of the other.’

Să se formalizeze în logica de ordinul întâi. :)


Ce e cel mai important în viață?

Când nu te blochezi în clișee gen “banii”, “sănătatea”, “fericirea”, “prietenii”, “familia” etc., s-ar putea să îți fie greu să răspunzi la întrebarea asta. Poate că habar n-ai ce vrei să faci cu viața ta.

Uite un “exercițiu”. Gândește-te că ai avea 80 de ani și ți-ai da seama că era ceva ce ai fi vrut să faci și n-ai făcut și n-o să mai poți face niciodată și că îți pare al dracului de rău. Îți vine în minte vreo chestie pe care ai regreta să nu o faci niciodată?

Dacă nu, poate înseamnă că îți e frică să îți dorești ceva cu adevărat în viață, fiindcă n-ai încredere în tine, s-ar putea să nu-ți iasă și să îți pară rău și atunci mai bine nu-ți dorești nimic, ceea ce e lame. Bad end.

Dacă da, gândește-te la chestia aia? De ce ai regreta să nu o faci? De ce ți se pare importantă? Ar fi importantă pentru toată lumea? E importantă doar fiindcă prin ea ai putea realiza altceva (cum e cazul banilor) sau e importantă în sine? Are legătură cu ce ai vrea să faci cu viața ta, sau e doar un moft (gen Bucket List)?

De aici mai departe te descurci. Have a nice life! :)