Idee de afacere

Se deschide un local cu cafea, ceaiuri, cocktailuri (nealcoolice), sucuri naturale, supe, salate, chestii light, bio / vegan stuff etc. Lumină difuză, muzică în surdină, raft de cărți, board games s. a. m. d.

Nimic nou până acum. Două lucruri sunt esențiale:

1) Să fie family friendly – deci loc de joacă (izolat fonic), facilități pentru schimbat scutece, încălzit biberonul, borcănele cu mâncare pt. bebeluși, alte chestii pentru copii etc.
2) Să nu se fumeze, dar să existe pentru doritori narghilele electronice – cu /fără nicotină, arome etc.

Opțional, se pot adauga: prize la fiecare masă, câteva pisici, căști și Google Cardboard-uri la cerere, pentru adulții fără copii, diverse evenimente.


De ce ne mai isterizam

Că BOR,…
Că se scriu chestii pompos-stupide în 22.
Că susținători ai lui Băsescu îl critică (doamna Pora, de pildă, de parcă nu-ți poți schimba părerea ca jurnalist).
Că parlamentarii,…
Că Times New Roman face glume nesărate.
Că Antenele se premiază singure.
Că suntem pielea pulii în UE (ca influența).
Că virtualul ne dezumanizează.
Că tehnologia ne scapă de sub control.
Că pensionarii sunt de fapt violenți.

E ca și când ne-ar fi futut Caragiale creierii, pe scurt. Nu mai trăim în lumea aia. Ne călcăm (autocorect) pe noi pentru mizerii imaginare (sau irelevante). We fuck our lives for worthless shit.

LE: “On a lighter note”, azi e ziua de comemorare a holocaustului.


Curaj!

Deci noi despre asta am vorbit azi pe-acasă. Pornind de aici.

“Ce înseamnă să fii un om curajos?” Să faci fapte curajoase. Nu în fiecare zi, ci atunci când e nevoie. Și când e nevoie?

E un gest de curaj să încerci să sari de pe un bloc pe altul, când e clar că n-o să reușești?

E important să nu îți fie frică pentru a fi o persoană curajoasă?

Ce e curajul?


Pretutindeni troli

Noi asta vedem în ultima vreme. Cristian Tudor Popescu face exegeză biblică în stil de trol, Andrei Pleșu îl înțeapă în treacăt, în timp ce trolează și el (cică nu poți discuta despre libertatea de conștiință, legi, neconstituționalitatea înscrierii automate a copiilor la Religie decât dacă ai cultură religioasă), Mihaela Rădulescu îi trolează pe gay.

Ce au în comun oamenii ăștia? Sunt suficient de inteligenți, deci e imposibil ca ei să susțină pe bune tâmpeniile pe care le scriu. În schimb, toți s-au obișnuit să li se acorde multă atenție publică, iar acum simt că sunt la apusul carierei.

După ce recunoști schema asta, o vezi mult mai des, nu doar la Vântu, Becali sau Năstase. Cu cât un om e mai inteligent, cu atât trolează mai fin, dar diferența e doar de grad.

Și bineînțeles că și VIP-urile pot fi  troli. Dar regula e aceeași și în cazul lor: Do not feed the trolls!


Sry

E prea multă bătaie de joc în țara asta ca să mai avem chef de păcăleli.


Societatea omenoasă a lui Victor Ponta

Zice Victor Ponta pe blog:

Societatea omenoasa pe care mi-o doresc pentru Romania ar avea in vedere in primul rand o schimbare de atitudine: abandonarea ideii de individualism crunt in favoarea celei de comunitate.

Nici un om ok nu poate să nu fie de acord cu asta. Doar un individ bolnav la cap nu și-ar dori ca oamenii să fie mai puțin individualiști (și egoiști), să își formeze un simț al comunității din care fac parte etc. Mai ales în România ar fi nevoie de așa ceva, fiindcă, în mod paradoxal, comunismul a dus la pierderea acestui simț al comunității.

Problema e că imediat după citatul de mai sus Ponta începe să vorbească despre ajutoare sociale. Unii dintre noi și-au pierdut complet încrederea în “omenia de stat”. Când ai un sentiment puternic al comunității vrei să faci chestii pentru comunitatea din care faci parte – voluntariat, donații etc. -, nu să dai mai mulți bani statului, ca să fure din ei guvernanții și să nu mai ajungă nimic la cei care au nevoie de ajutor.


Internetul te face prost

Altfel nu se explică de ce, dacă te uiți la comentarii pe net, aproape indiferent la ce și unde, rămâi cu impresia că România e ca o bubă gata să explodeze de prostie. Dacă ar exista cu adevărat atâta prostie, ne-ar fi sufocat de mult.

Reiese că sunt mulți oameni sănătoși la cap, dar care se fac de băcănie urât de tot când scriu pe net. Probabil fiindcă nu sunt în stare să se controleze. Spun chestii pe care nu le-ar spune într-o conversație reală și nici nu simt că au sărit calul.

Adevărul e că suntem niște animale. Un tigru sare la dresor dacă ăla se întoarce cu spatele la el. La fel și noi. Dacă nu vedem fața omului cu care vorbim (sau despre care vorbim), sărim la el.

Internetul ne face proști fiindcă ne permite să comunicăm într-un mod nou. E o comunicare în care nu ne ajută instinctele noastre animalice. Devenim proști și agresivi (verbal) fără să ne dăm seama.

Iar problema nu e anonimatul. Am văzut o tonă de comentarii cretine / superagresive scrise în nume personal pe Facebook. Anonimatul nu s-a inventat odată cu internetul și are rostul lui – îți permite să exprimi păreri care “îi deranjează” pe ceilalți.

Dar acum nu vorbim despre opinii, ci despre mizerii de genul “ia uite ce față nashpa are Kovesi” sau “pe Mihaela Rădulescu o chema de fapt Țiganu” sau “Fata aia ieșise în oraș ca să facă sex, deci care era problema dacă era violată?” s. a. m. d.

Sau, în fine, poate nu ne face internetul proști. Dar atunci înseamnă că România chiar e o bubă gata să explodeze de prostie.


Prejudecata zilei: Credinciosii sunt irationali

Iar în ce îi priveşte pe cei ce consideră că credinţa şi raţiunea sunt două ţinuturi distincte şi ar dori să ne facă să gândim că bunul simţ nu are ce căuta tocmai acolo unde e mai mare nevoie de el, sunt hotărât să nu argumentez niciodată împotriva unor astfel de oameni, lăsându-i în posesia netulburată a prejudecăţilor lor.

(Episcopul George Berkeley, Alciphron: or the Minute Philosopher, 1732)