Monthly Archives: June 2009

Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (77)

Stiu ca am intarziat cu postul asta. Am avut, insa, o problema destul de mare. Daca va aduceti aminte, Aristotel vorbeste despre relatii de prietenie care presupun o anumita inegalitate intre cei implicati. Iar pe mine treaba asta m-a debusolat complet, fiindca nu reuseam sa inteleg in ce fel mai poate exista prietenie daca nu exista egalitate. Dupa care mi-am dat seama ca Aristotel, fiind un om cu o minte destul de limpede, m-ar fi intrebat imediat: “Despre ce fel de egalitate vorbesti?”

Continue reading

Manelistul din autobuz

Trebuie sa recunoasteti ca domnul e, totusi, un finut. Ia uitati ce frumos isi acopera telefonul mobil cu servetelul:

Nota: Coloana sonora e reconstituita din amintiri, fiindca inregistrarea audio originala era de calitate foarte proasta. S-ar putea ca maneaua pe care o asculta domnul din autobuz sa fi fost alta. Oricum, suna cam la fel. Si se auzea la fel de tare.

p.s.: Si nu, nu conteaza despre ce gen de muzica e vorba. Putea sa fie si Mozart, tot era aiurea. De ce sa-i obligi pe ceilalti calatori sa asculte muzica ta preferata?

Limitele originalitatii (la bloggeri)

Pana la urma, oamenii duc vieti destul de banale. Si nici nu isi schimba prea mult stilul de a scrie. Iar subiectele care pot trezi interes sunt, si ele, in numar limitat. Cand ajunge un blogger care scrie in fiecare zi sa se repete? Cand ajunge sa fie plicticos? Si cum ar putea sa nu ajunga in punctul asta? Ce credeti?

Gramopic of the day

In aceasta casa a locuit Liuben Caravelov. Aici a scris el, intre 1869 si 1873, o multime de articole pentru ziarul Svoboda (Libertatea), punand, incetul cu incetul, bazele jurnalismului bulgaresc profesionist.

Tot aici, probabil, Liuben Caravelov si Hristo Botev au petrecut impreuna multe nopti, discutand despre cum ar putea deveni Bulgaria o republica democrata, despre sistemul politic elvetian, despre sistemul de educatie publica din America si despre multe alte lucruri (zice Wikipedia).

In 2007, in fata aceleiasi case, Pruna Marius Cristian a murit la douazeci de ani. Injunghiat.

Nu stiu ce sa scriu despre Michael Jackson

De fapt, nu stiu daca trebuie sa scriu ceva. Nu am mai ascultat nimic cantat de el de mult timp. Mi s-ar parea aiurea sa ma apuc acum sa scriu ca si cand mi-ar fi pasat foarte mult de el sau l-as fi apreciat foarte tare. Ar fi o prefacatorie.

Daca spun ca nu l-am apreciat prea mult, asta nu inseamna ca nu cred ca merita sa fie apreciat. Muzica lui n-a fost pe gustul meu, pur si simplu. Dar nu mi-a displacut. Si bineinteles ca mi se pare nashpa ca n-a apucat sa traiasca mai mult. Dar n-am scris nimic despre el atata timp cat a fost in viata si probabil ca n-as fi scris nici in continuare. Daca m-as apuca acum sa insir verzi si uscate, m-as simti aiurea.

Nu stiu daca printre cei care viziteaza de obicei blogul asta exista fani ai lui Michael Jackson. Mi se pare putin probabil. Dar daca exista cineva, nu stiu ce sa-i spun. Imi pare rau! 🙁

LE: Mai multe reactii pe bloguri aici.
LE2: Mi-a placut poza asta.

Cum traiau oamenii in Evul Mediu?

Ok, probabil ca ati vazut diverse documentare sau ati citit carti despre asta. Eu voiam doar sa va recomand un documentar facut de BBC in 2004. Prezentatorul e Terry Jones, unul dintre membrii Monty Python, dar de data asta totul e pe bune. 🙂

Sunt 8 episoade, le-am gasit pe Google Videos: The Peasant, The Monk, The Damsel, The Ministrel, The Knight, The Philosopher, The Outlaw si The King. Vizionare placuta!

Mi se inchide calculatorul din senin!

Am totusi o banuiala. Fiindca e cald, procesorul incepe sa scoata limba de caldura cand munceste mai mult. Iar cand nu mai rezista, trage pe dreapta. Asta cred ca se intampla, fiindca de obicei calculatorul se inchide in timp ce fac cate o treaba care-i da mult de lucru procesorului, iar cand reporneste imi arata ca temperatura micului neispravit s-a dus inspre 90 grade Celsius.

In plus, am vazut ca se mai plange lumea pe net ca Athlon-ul 5200+ X2 se supraincalzeste. Asa ca am presupus, pana la proba contrarie, ca asta e problema. Mi-a mai ramas sa caut o solutie.

Continue reading

Iar premiul Quill Worthy merge la…

Bine, in cazul asta formularea “merge la” s-ar putea sa nu fie cea mai potrivita, fiindca bannerul castigatorului o sa ramana, de fapt, pe blogul asta (il veti putea vedea pe coloana din dreapta timp de o luna).

Inainte de a anunta premiul doresc sa spun ca le multumesc tuturor concurentilor (roxana, Mahalagiul, kolonum, Ana, Buciuman si mariana), precum si tuturor celor care au urmarit aceasta mica provocare si au votat.

De altfel, prezenta la vot la acest concurs a fost deosebit de ridicata, intrucat au votat 87,5% dintre cei care aveau drept de vot. 🙂 Iar acum a sosit momentul anuntarii castigatorului.

Continue reading