Wanna talk about it?
Era la un muzeu, intr-un borcan cu un lichid urat mirositor. Se zvonea ca fusese al unui mare om de stiinta sau ceva de genul asta, dar el habar n-avea. Singurii oameni pe care-i vazuse vreodata erau cei care veneau la muzeu. Si era cumva clar ca nu era creierul niciunuia dintre ei.
Intr-o zi s-a petrecut un accident in care a fost implicat si creierul din povestea noastra.
Mi se par foarte tari oamenii care au simtul umorului. Uitati-va si voi, de pilda, la Turambar sau la Lorena! Sau la Suzi, care reuseste sa simuleze perfect umorul involuntar. Sau la Vio, care reuseste sa scrie exact ca Suzi si totusi sa-si pastreze personalitatea. Sau la Jeg, Groparu, Arhi. Sau la multi alti oameni care scriu pe net.
Ei bine, eu parca as fi din alta lume. Nu reusesc sa spun nimic amuzant.
Nu ma roade invidia, fiindca invidia mi se pare ceva urat. Pot sa apreciez calitatile altor oameni fara sa-i invidiez. Mai mult ma roade curiozitatea. Nu inteleg ce anume imi lipseste. Cum e sa ai umor? Ce-ar trebui sa fac, ca sa am si eu?
Dar mai intai o iesplicatie: sa nu spuneti ca m-am luat dupa Gigi, care si-a facut slide-uri in Prezi, fiindca eu am scris despre Prezi inca de anul trecut de prin vara (iata).
Si inca o iesplicatie: chiar am incercat sa spun mai clar ce am in minte, iar pe planeta mea pentru a face asta folosim uneori scheme; deci sa nu spuneti ca vreau sa ma dau mare sau ceva. Mie mi se pare ca a avut rost sa fac o schema. Daca vi se pare ca n-a avut rost, nu e nici o problema, dar trebuie sa-mi spuneti de ce, fiindca altfel nu-mi foloseste la nimic sa-mi spuneti, pur si simplu, ca vi se pare ca n-a avut rost.
Si acum puteti sa va uitati aici. Iar postul despre iertare, in caz ca nu stiti despre ce vorbesc, e asta.
Continue reading ‘Ce voiam sa spun in postul despre iertare’
They are here and I strongly suggest that you should read them. The first short stories from the series were posted on Usenet in ’92 and they still make for a good read.
p.s.: A few jokes require that you know some basic Unix commands (like ‘rm -r *’, for instance).
Nu e vorba despre blog, ci despre “lumea reala”. Adica despre garsoniera in care a fost conceput acest blog. E locul in care au stat impreuna Ramona si Gigi de cand s-au cunoscut si pana acum. De fapt, mai bine ii las pe ei sa va spuna despre ce e vorba.
Continue reading ‘Anunt important: se vinde lumea lui Gramo!’
Va propun astazi sa pornim de la intrebarea “Ce exista?”. Nu vreau sa va ofer un raspuns, ci doar o intelegere mai buna a intrebarii. Pentru asta, o sa ne uitam impreuna la mai multe sensuri posibile ale ei si la alte intrebari care se inrudesc, intr-un fel sau altul, cu ea, formand un domeniu de studiu numit uneori “ontologie”, iar alteori “metafizica”.
Mai jos puteti vedea niste slide-uri (click pe ‘Play’, asteptati sa se incarce, selectati More si Full Screen, inaintati cu ‘Play’):
Scenariul e acelasi. Am trecut in vizita pe la Ramona si Gigi, ei nu erau acasa, era doar pisica. Iar se uita la Animal Planet. 
Apare o reclama bine tintita, la mancare pentru catei. Pe pisica o durea la basca, bineinteles, dar eu m-am uitat. De curiozitate.
Mesajul era ca mancarea aia “ii prelungeste viata cainelui tau cu pana la doi ani”. Cred ca am citat exact. Marca de crantzanele n-am retinut-o, dar nu cred ca are vreo importanta.
Problema cu mesajul ala e un pic mai delicata, asa ca o sa va rog sa aveti un pic de rabdare cu mine. Ma iesplic imediat.
Fiindca atunci cand ajungi acasa si le scoti din cutie, arata asa:
Probabil cei de la Carrefour mizeaza pe faptul ca nimeni nu sta sa piarda o groaza de timp cu verificarile si cu garantia cand e vorba de un produs care costa sub 50 lei.
Nu stiu sa spun de ce. Anyway, here is the pic:
Daca nu stiti despre ce vorbesc, puteti sa va uitati aici (si aici).
Scriu la intamplare cateva cuvinte care mi-au sarit in ochi. Apar in titlurile posturilor unor “bloggeri de top”. Posturi de azi sau, in cel mai rau caz, de ieri. Deci: foame, criminal, rusine, erectie, scarba, lasitate, ce muschiu’ meu, tampenie, lupta pentru supravietuire, sa moara dujmanii, prosti, rahat, de tot rahatul etc.
Nu lungesc lista, fiindca nu vreau sa va stric zen-ul. Vreau sa spun ca in ultima vreme, cand ma uit in feed reader si vad titlurile respective, imi piere tot cheful sa mai citesc. Totul musteste a incrancenare, inflamare agresiva, mustar sarit pe pereti s.a.m.d.
Continue reading ‘Acest post este despre titlurile altor posturi de pe alte bloguri’
Gramo was created by Ramona Florea and G. Stefanov.
You can mail us at:
gramosworld-at-yahoo-dot-com
Or you can find Gramo on:
Facebook, Twitter and FriendFeed
Copyright:
Gramo's World de Gramo este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-Fără Opere Derivate 3.0 România.
