Category Archives: cyberspace

O contributie la istoria muzicii

Mai intai trebuie sa ascultati asta. E tema de la Castlevania III, un joc pentru NES care a aparut in 1989. In ’95, aceeasi tema e fost editata in FastTracker 2 si a ajuns sa sune asa (varianta originala e aici), piesa a circulat mai intai pe BBS-uri. In fine, in 2012 Kill the Noise au “lansat” direct pe YouTube Black Magic (Kill The Noise part 2), unde o sa recunoasteti aceeasi tema. Iar acum asteptam sa vedem ce-o sa se mai intample. 🙂

Despre smerenie, lemn, spatii mici, alea

Clipul ăsta a fost cam așa, cum ai fi vara la țară și e cald și e în mijlocul satului un morman de rahat, da’ nu pute foarte rău, fiindcă rahatul de deasupra s-a uscat, doar că vine unu’ cu o rangă și începe să râcâie prin rahatul ăla și zbang, iese toată putoarea.

Dacă te uiți prin comentarii, that is:

Continue reading

Ce am mai jucat

Mai multe chestii, dar dacă ar fi să facem o singură recomandare, atunci: The Beginner’s Guide. Îl puteți lua de pe Steam sau puteți vedea pe YouTube cum îl joacă altcineva (nu e mare diferență). E diferit de toate jocurile pe care le-am văzut până acum, dar nu se poate spune că e un gen nou de joc, fiindcă probabil nu vor mai apărea jocuri pe același stil.

De ce ne mai isterizam

Că BOR,…
Că se scriu chestii pompos-stupide în 22.
Că susținători ai lui Băsescu îl critică (doamna Pora, de pildă, de parcă nu-ți poți schimba părerea ca jurnalist).
Că parlamentarii,…
Că Times New Roman face glume nesărate.
Că Antenele se premiază singure.
Că suntem pielea pulii în UE (ca influența).
Că virtualul ne dezumanizează.
Că tehnologia ne scapă de sub control.
Că pensionarii sunt de fapt violenți.

E ca și când ne-ar fi futut Caragiale creierii, pe scurt. Nu mai trăim în lumea aia. Ne călcăm (autocorect) pe noi pentru mizerii imaginare (sau irelevante). We fuck our lives for worthless shit.

LE: “On a lighter note”, azi e ziua de comemorare a holocaustului.

Internetul te face prost

Altfel nu se explică de ce, dacă te uiți la comentarii pe net, aproape indiferent la ce și unde, rămâi cu impresia că România e ca o bubă gata să explodeze de prostie. Dacă ar exista cu adevărat atâta prostie, ne-ar fi sufocat de mult.

Reiese că sunt mulți oameni sănătoși la cap, dar care se fac de băcănie urât de tot când scriu pe net. Probabil fiindcă nu sunt în stare să se controleze. Spun chestii pe care nu le-ar spune într-o conversație reală și nici nu simt că au sărit calul.

Adevărul e că suntem niște animale. Un tigru sare la dresor dacă ăla se întoarce cu spatele la el. La fel și noi. Dacă nu vedem fața omului cu care vorbim (sau despre care vorbim), sărim la el.

Internetul ne face proști fiindcă ne permite să comunicăm într-un mod nou. E o comunicare în care nu ne ajută instinctele noastre animalice. Devenim proști și agresivi (verbal) fără să ne dăm seama.

Iar problema nu e anonimatul. Am văzut o tonă de comentarii cretine / superagresive scrise în nume personal pe Facebook. Anonimatul nu s-a inventat odată cu internetul și are rostul lui – îți permite să exprimi păreri care “îi deranjează” pe ceilalți.

Dar acum nu vorbim despre opinii, ci despre mizerii de genul “ia uite ce față nashpa are Kovesi” sau “pe Mihaela Rădulescu o chema de fapt Țiganu” sau “Fata aia ieșise în oraș ca să facă sex, deci care era problema dacă era violată?” s. a. m. d.

Sau, în fine, poate nu ne face internetul proști. Dar atunci înseamnă că România chiar e o bubă gata să explodeze de prostie.