Archive for the 'sad things' Category

Bataia e rupta fix din rai!?

Pe la inceputul anului a fost un scandal pe forumul DespreCopii – niste mamici au postat pe un blog cateva reguli despre cum sa-ti bati copilul. Postul respectiv a fost sters, dar mamicile de pe forum au salvat pagina, iar acum textul apare pe pagina de Facebook a asociatiei Telefonul Copilului. Sa citim, deci:

Bataile usoare pot incepe in jurul de 15-18 luni. [...] Aplicarea bataii trebuie facuta cu un obiect neutru: un bat sau o curea, dar niciodata cu mana. [...] Si apoi bineinteles, o palma peste fata poate afecta anatomia ei, deplasand nasul sau daunand urechii sau maxilarului Daca bataia este aplicata cu un bat, la locul potrivit pentru acest scop, atunci copilul nu se va mai teme de pedepse neasteptate pentru cauze minore. [...] Trebuie oare ca bataia sa provoace durere? Da, altfel nu va avea nici o influenta. O mangaiere prin trei randuri de haine, nu transmite nici un mesaj. [...] Apoi, cand pedeapsa a fost executata si lacrimile au incetat, copilul trebuie luat in brate si reasigurat de dragostea parinteasca.

Continue reading ‘Bataia e rupta fix din rai!?’

Si da, probabil ca n-o sa mai vizitam Timisoara prea curand

Singura parte buna din toata povestea e ca articolul asta sau emisiunea asta ar putea fi folosite pentru a invata pe cineva cum nu trebuie sa faci jurnalism.

Probabil nu e nevoie sa vedeti Srpski Film

Si nu spunem asta ca sa va convingem sa vedeti filmul. Daca nu va intereseaza genul horror, chiar nu aveti de ce sa-l vedeti. Si chiar daca va uitati uneori la filme horror, asta nu inseamna ca o sa va placa Srpski Film. De fapt, probabil ca nimeni dintre cei care au vazut filmul nu ar spune ca i-a placut.

Ganditi-va, de pilda, la Salò, al lui Passolini. Sau la Eraserhead, al lui Lynch. Sau la Ichi the Killer si Visitor Q (filmele lui Takashi Miike). Nu sunt filme despre care sa spui ca ti-au placut. Iar daca n-ati vazut nici unul dintre filmele astea, puteti incerca urmatorul test.

Continue reading ‘Probabil nu e nevoie sa vedeti Srpski Film’

N-am uitat ce zi e azi

Nici Google n-a uitat. A lansat, impreuna cu Yad Vashem, o arhiva fotografica digitala a victimelor Holocaustului. O puteti vedea aici.

Ce s-a scris in presa din Romania despre Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului puteti vedea, de pilda, aici sau aici. Noi va recomandam un film extraordinar – The Shop on Main Street.

Un om bolnav la cap ar putea sa creada ca acest post contine imagini pornografice cu minori

Din pacate, astfel de oameni detin uneori functii publice importante, ceea ce-i face sa fie ascultati de multi si crezuti cu usurinta. Sau lucreaza in presa, influentand mii de alti oameni incapabili sa gandeasca pe cont propriu. Dar nu despre asta e vorba acum.

Pe 27 ianuarie e Ziua Internationala a Comemorarii Holocaustului. Da, mai e pana atunci, dar am vrut sa va spunem din timp. Hai sa vedem cat si cum vor vorbi autoritatile si presa despre asta.

[imaginea am preluat-o de aici]

Chestii pionieresti

O chestie pioniereasca e facuta fiindca trebuie sa fie facuta. Asa erau intalnirile de pionieri la care se discutau documentele de partid, pe vremuri. Nici profesorii nu aveau chef de ele, nici elevii. Stiam toti asta.

La fel erau participarile obligatorii la conferinte plicticoase tinute de poeti sau prozatori obscuri, pe care nu-i citise nici unul dintre noi. La sfarsitul conferintelor, doi-trei pionieri recitau cate o intrebare de pe un cartonas primit de la o profesoara.

Intrebarile nu erau prea grozave, fiindca profesoara rasfoise si ea in graba, din obligatie, cateva pagini din vreo carte scrisa de vorbitor. Vorbitorul insusi se preta la circul respectiv probabil tot din obligatie. Avea si el de bifat o activitate.

Continue reading ‘Chestii pionieresti’

Inca o poveste. De data asta, una adevarata.

Povestea e asa. Stateam intr-o garsoniera dintr-o casa cu doua etaje din Cotroceni. Nu exista asociatie de locatari si nici administrator. Singurele cheltuieli comune erau cele cu apa rece si gunoiul. Vreo doi ani m-am ocupat de treaba asta, dar doamna B. J., una dintre vecine, nu platea niciodata nimic. Pe langa asta, rupea sistematic afisele cu sumele platite. Probabil o deranja sa vada cum ii creste datoria, datorie pe care o acopeream eu din banii mei.

Continue reading ‘Inca o poveste. De data asta, una adevarata.’

Pe plaja din Vama Veche am gasit urmatoarele chestii

Leucoplast, broaste moarte, alge, sase pulpe crude de pui lasate sa putrezeasca la soare, diverse modele de slapi, cutii si sticle de bere, suc, vin si asa mai departe, prezervative folosite, tampoane interne, tampoane externe, chiloti, hartie igienica (cu diverse chestii sub ea), catei vii (si nesupravegheati de stapani), o bogata varietate de fiare si sarme ruginite, hamsii din salata si tot felul de oameni.

Ce faci daca ai niste vecini care nu se poarta ok cu copilul lor?

Am niste prieteni care stau la curte, in Bucuresti. Dintr-o curte alaturata ii aud tot timpul pe vecini cum urla (la propriu) la copil. Uneori il injura. Se gandesc ca e posibil sa-l si bata.

Acum, daca nu ai un copil, ai putea zice: “e copilul lor, curtea lor, fac ce vor, n-am dreptul sa ma bag”. Daca ai, poti sa simti ca ai un fel de responsabilitate. Nu doar fata de copilul tau, ci si fata de alti copii. E nashpa ca un copil sa fie tratat asa, indiferent al cui e.

“Ce putem sa facem?” – m-au intrebat prietenii mei.

Continue reading ‘Ce faci daca ai niste vecini care nu se poarta ok cu copilul lor?’

Cum am descoperit ca limba romana e una dintre cele mai dificile limbi din lume

Treceam pe langa o casa si am vazut asta:

M-am apropiat:
Continue reading ‘Cum am descoperit ca limba romana e una dintre cele mai dificile limbi din lume’